Drumuri, proiecte, consultanta, constructii, proiecte rezidentiale, enzime autorizate in Romania





contact:

+40 724 408 007 [RO]

en [RO] ro [EN]













 



Redefinim constructia drumurilor

Termoprest Construct inoveaza tehnica de constructie a drumurilor prin rapiditate, calitate, timp de executie si garantia oferita pentru lucrari.

45
7
2
Aducem inovatie si pret imbatabil

- de 5 ori mai ieftin ca oriunde
- drumuri rezidentiale, comunale, judetene
- 2 benzi de circulatie pe distanta de 1km 67- timp de executie 1 zi


3
5
1IN PREMIERA SI IN EXCLUSIVITATE IN ROMANIA ADUCEM EARTHZYME - TESTATA PESTE 50 DE ANI IN PESTE 40 DE TARI DE PE TOT GLOBUL, ENZIMA A DEMONSTRAT CALITATEA IMBATABILA PE ACEST SEGMENT DE PIATA


Autostrada Bucuresti-Ploiesti

Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR) a comandat realizarea unui studiu de fezabilitate privitor la realizarea unei a treia benzi pe fiecare sens de circulatie al autostrazii Bucuresti-Ploiesti, pe portiunea cuprinsa intre Moara Vlasiei si comuna Dumbrava, de unde se va separa autostrada Ploiesti-Buzau-Focsani.

„Dupa realizarea studiului il vom discuta in companie, apoi la nivel interministerial, urmind ca in final Guvernul sa aprobe indicatorii tehnico-economici“, a declarat seful Companiei, Mihai Grecu, pentru Cotidianul. Acesta spune ca traficul existent pe autostrada justifica realizarea de benzi suplimentare. Realizarea celei de a treia benzi pe sens nu va necesita exproprieri suplimentare, spune Mihai Grecu.

Primul tronson al autostrazii, cuprins intre soseaua de centura si Moara Vlasiei, a fost de la inceput prevazut sa aiba trei benzi pe sens.

Pentru construirea a inca doua benzi, cite una pe sens, constructorii se asteapta sa fie platiti suplimentar cu 50% din valoarea contractului pe care il au cu CNADNR, deoarece contractul lor prevede realizarea a patru benzi. „La un pret mediu de 3 milioane de euro pe kilometru, 42 de kilometri ar costa aproximativ 100 de milioane de euro“, spune unul dintre antreprenori. Oficiali ai CNADNR, care au solicitat anonimatul, afirma ca suma este exagerata. Aceasta deoarece la construirea celei de a treia benzi pe sens nu vor mai trebui realizate anumite elemente ale autostrazii, cum ar fi banda de stationare in situatii de urgenta sau zona de separare a sensurilor de circulatie, si de aceea nu se poate aplica coeficientul de 50%.

Valoarea initiala a contractului semnat de CNADNR in 2006 cu asocierea Spedition UMB, Euro Construct Trading ‘98 si Pa&Co International este de 200 de milioane de euro. Acestei sume i se va adauga cea platita de stat pentru folosirea balastului in loc de pamint la fundatia autostrazii. Schimbarea solutiei tehnice va costa aproximativ 50 de milioane de euro, iar pentru construirea unui nod rutier in zona comunei Nuci se vor mai plati inca 7 milioane de euro. Surse oficiale din Companie sustin ca Search Corporation, firma care a efectuat studiul de fezabilitate, a recomandat folosirea balastului in loc de pamint doar pentru una dintre cele trei portiuni in care se imparte tronsonul.

www.cotidianul.ro

 

Traseul autostrazii Bucuresti-Ploiesti


» Ministerul Transporturilor a pregatit un proiect de hotarare de guvern, in nota de fundamentare fiind prezentat detaliat traseul autostrazii Bucuresti-Ploiesti, act normativ prin care vor fi transferate ministerului 44 hectare din Snagov, teren aflat in prezent la RA-APPS.

» Pe acest teren va fi amplasat centrul de coordonare si intretinere a autostrazii, ale carui constructii presupun, printre altele, demolarea Primariei Barcanesti si a zece case din localitate.

Din punct de vedere administrativ,autostrada va incepe din sectorul 2 al municipiului Bucuresti si se continua pe teritoriul judetelor Ilfov si Prahova.

Km 0, la Petricani
Traseul autostrazii incepe din strada Petricani din Bucuresti (km 0±000), cu aproximativ 1.200 metri inaintea intersectiei cu calea ferata Bucuresti-Constanta, continuand cu pasajul Petricani peste calea ferata dubla Bucuresti-Constanta, calea ferata industriala dintre statiile de cale ferata Baneasa si Pantelimon si un drum adiacent cailor ferate.
Orientarea generala a aliniamentului va fi catre nord (pe teritoriul comunei Voluntari), la est de soseaua Pipera, apoi va trece peste Lacul Pipera pe un pod.

Nodul centurii Bucurestiului
Autostrada va trece la aproximativ 30 metri prin partea de est a gropii de gunoi din comuna Voluntari, iar la km 7 va traversa linia de centura si calea ferata existenta a municipiului Bucuresti printr-un pasaj superior. Nodul care va fi construit la km 7±500, numit "Nodul centurii Bucurestiului", va lega noua autostrada cu centura Bucurestiului. Urmand acelasi aliniament catre nord, autostrada va traversa, pe un pod, Valea Pasarea si dupa aproximativ 4,5 km se va intersecta cu viitoarea autostrada de centura Bucuresti Nord.
Inainte de a se intalni cu viitoarea autostrada de ocolire, aliniamentul va traversa teritoriile localitatilor Tunari si stefanestii de Jos, din judetul Ilfov. Se continua prin Valea Mostistea (pe un pod), langa extremitatea vestica a padurii Tiganca, dupa care va trece peste calea ferata Bucuresti-Urziceni (printr-un pasaj superior) la km 18±300 est de orasul Caciulati.
Dupa ce trece peste calea ferata Bucuresti-Urziceni, aliniamentul va merge in para-lel cu calea ferata Caciulati-Snagov Sat, pe o lungime de 705 metri pe partea dreapta, in zona de protectie a caii ferate.
Aliniamentul autostrazii drumul comunal DJ 101A (Caciulati-Moara Vlasiei) si Valea Cociovalistei pe un pod. Spatii de servicii de tipul S3 (continand Infrastructura Facilitatilor Secundare) vor fi construite aproximativ la km 20 (in partea stanga) si aproximativ la km 21 (in partea dreapta).
Traseul continua apoi prin padurea Surlari (pe o distanta de aproximativ 600 metri) si Valea Vlasiei si apoi va trece printre padurile Surlari si Vlasia. Din acest punct, autostrada va merge in paralel cu limita estica a padurii Vlasiei pe o lungime de aproximativ 1.500 m.

Nodul Snagov

Un nod va lega autostrada de DC 184 (km 24±000) – Nodul Snagov – pentru a le permite automobilistilor sa aiba acces la autostrada spre si dinspre zonele Snagov si Moara Vlasiei. In aceasta intersectie se are in vedere construirea Centrului de coordonare si intretinere (Centrul 0&1).
In acest sens este necesara transmiterea unei suprafete de teren de 43,8 hectare, aflata in prezent in domeniul privat al statului si in administrarea Regiei Autonome Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat, in domeniul public al statului si in administrarea Ministerului Transporturilor in vederea realizarii activitatilor de interes national de catre Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania, se spune in nota de fundamentare la proiectul de hotarare de guvern.
La aproximativ patru kilometri distanta de extremitatea padurii Vlasiei, pe un pod peste Valea Teiului, autostrada intersecteaza DJ 101B (Gruiu-Lipia), apoi traverseaza pe poduri, paraul Gruiu si raul la-lomita. Raul lalomita delimiteaza teritoriul administrativ dintre judetele llfov si Prahova.


Dupa ce traverseaza raul Ialomita la km 31±864, autostrada continua in directia nord-vest, traverseaza o serie de drumuri comunale si DJ 100B (Lacul Turcului-Gherghita) si raul Prahova, la km 41±500, pe un pod. La aproximativ km 42±600, pe ambele sensuri ale autostrazii sunt prevazute parcari pe termen scurt (continand Infrastructura Facilitatilor Secundare). Una din aceste parcari va fi largita pentru executia bazei de intretinere suplimentare. Autostrada va trece apoi prin Padurea Calugareasca pe o distanta de aproximativ 400 m (pana la km 45), unde se separa de aliniamentul autostrazii catre Albita (autostrazile Bucuresti-Brasov si Bucuresti-Albita au acelasi traseu pana la km 45).
Se schimba orientarea, catre vest


Din acest punct, traseul autostrazii are o orientare generala catre vest pana la km 51 si traverseaza extremitatile nordice ale padurii Dumbrava si raului Teleajen, pe un pod prin sudul localitatii Zanoaga. Incepand cu km 51, orientarea generala a aliniamentului este catre nord-vest si aliniamentul autostrazii trece peste paraul Ghighiu, apoi prin sudul localitatii Buchilasi, prin nord-estul localitatii Rafov si ale padurii Rafoveanca, traversand extremitatile acesteia.
Dupa aproximativ 700 m, autostrada traverseaza paraul Ghighiu, apoi drumul comunal DJ 1010 (DN1A-Moara Domneasca), la aproximativ 300 m de la parau. Autostrada urmeaza directia vestica, traversand o serie de drumuri rurale (agricole), iar paraul Barcanesti este traversat la km 58. La km 60±450, autostrada Bucuresti-Ploiesti se intalneste cu DN 1, unde va fi construita o intersectie pentru a permite accesul la si de la autostrada.
Un pasaj superior va fi construit pentru a traversa DN 1, aceasta necesitand demolarea Primariei Barcanesti si a aproximativ zece case care vor fi construite pe parcele de terenuri din apropiere, ca parte din proiect.

O noua orientare, nord-vest

Dupa ce trece DN 1, autostrada va avea o tendinta generala catre nord-vest. Va traversa un canal de deversare deja existent, capatul autostrazii fiind la km 61±800. De aici autostrada va fi conectata printr-un drum de legatura cu 4 benzi cu DN 1, care va fi extins de la cele doua benzi existente la patru benzi, intalnindu-se cu DN 1 in apropierea drumului de acces spre Tatarani; aceasta legatura va fi realizata printr-o ocolire.

Date tehnice
Lungimea totala a sectorului de autostrada Bucuresti-Ploiesti va fi de 61,8 km, la care se adauga 0,5 km drum de legatura cu DN 1, cu raze de curba cuprinse intre 800 metri si 6.000 metri. Viteza proiectata este de 100 kilometri pe ora pentru primii patru kilometri si de 120 kilometri pe ora pentru restul de 57,8 kilometri. Lungimea curbelor reprezinta 65% (40,17 kilometri) din totalul aliniamentului, in timp ce restul de 35% masoara 21,63 kilometri. Peste drumurile publice existente care traverseaza viitoarea autostrada vor fi construite poduri.

EXPROPRIERI

Terenurile situate pe traseul viitoarei autostrazi Bucuresti - Ploiesti (A3) au fost deja sau urmeaza a fi expropriate, pe baza legislatiei in vigoare. Recent, Ministerul Transporturilor a inaintat Guvernului doua proiecte de hotarare privind necesitatea suplimentarii sumelor necesare exproprierii unor imobile si terenuri din 12 localitati situate in judetul Ilfov si intr-una din Prahova. In Ilfov vor fi expropriate suplimentar 414.227 mp din localitati ca Snagov, Moara Vlasiei sau Barcanesti, iar din Olari, judetul Prahova, inca aproape 100.000 mp. Legea exproprierii pentru cauza de utilitate publica a fost modificata in urma cu cativa ani, pentru urgentarea procedurilor. Proprietarul poate contesta in instanta numai valoarea despagubirilor, nu si exproprierea in sine, care se realizeaza imediat.

www.infrastructura.info

 

Avocaţii statului ţin în loc autostrada Bucureşti-Ploieşti

Construcţia autostrăzii Bucureşti-Ploieşti bate pasul pe loc: doar 30% din terenurile necesare au fost expropriate, iar consorţiul “asfaltatorilor prezidenţiali” este ţinut în şah de puzderia de proprietari apăruţi precum ciupercile după ploaie, în ultimii doi ani! Mai mult, nici treimea expropriată nu e de vreun folos, parcelele fiind obţinute „pe sărite”, făcând practic imposibile lucrările. Blocajul este provocat atât de contractul pentru serviciile de consultanţă juridică în vederea exproprierilor, încheiat fără licitaţie pe vremea lui Miron Mitrea, cât şi de o stranie măsură luată de Gheorghe Dobre.

În 2003, firma de avocatură Toma Dragomir şi asociaţii, una din “abonatele” vremii, câştiga contractul pentru consultanţa juridică în vederea exproprierii terenurilor necesare tronsonului Bucureşti-Ploieşti al autostrăzii Bucureşti-Braşov. Preţul? Un mizilic de 1.500 de euro plus TVA pentru fiecare parcelă expropriată.  Cum la momentul respectiv fuseseră identificaţi 1860 de proprietari, era vorba despre aproximativ 3,32 de milioane de euro care urmau să intre în conturile firmei fostului decan al baroului Bucureşti.

Lucrurile nu s-au oprit însă aici: în 2005, ministrul Transporturilor de atunci, Gheorghe Dobre, suspendă contractul cu firma Toma Dragomir& asociaţii, ca urmare a renunţării la construirea autostrăzii în sistem de parteneriat public-privat. În iulie 2006, după lămurirea situaţiei, contractul a fost reluat, pe bază de act adiţional. Surpriză însă: cei 1.860 de proprietari se înmulţiseră ca iepurii şi deveniseră 4.300!

Intervalul de un an în care nu s-a lucrat la exproprieri a fost folosit din plin de rechinii imobiliari. Terenurile din zona pe unde urmează să treacă autostrada au fost vândute şi parcelate, moştenite şi răsmoştenite, de-ai fi zis că a trecut o jumătate de secol, nu un an. Când firma de avocatură s-a reapucat de treabă, a constatat că nici măcar dosarele care fuseseră aproape finalizate înainte de suspendarea contractului nu mai erau bune la nimic.

 Evident, şi preţul terenurilor crescuse ameţitor, aşa că statul a pierdut la două mâini: pe de o parte exproprierea, făcută tot la 1500 de euro plus TVA pe lot, costă aproape de 3 ori mai mult, întrucât proprietatea s-a fărâmiţat, iar pe de altă parte despăgubirile care trebuie plătite pentru fiecare lot costă de 5-6 ori mai mult decât în 2005.

 Contactat telefonic, directorul Narcis Neaga, şeful de proiect din CNADNR pentru autostrada Bucureşti-Ploieşti, ne-a declarat senin că în momentul de faţă, la un an şi patru luni de la reluarea contractului,  firma Toma Dragomir& asociaţii “a predat între 30 şi 35% din dosare”, dar că speră ca, până la 31 ianuarie 2008, “în cel mai rău caz să fie predate 70%”. Conform aceleiaşi surse, constructorii s-au dat de ceasul morţii să rezolve pe cont propriu situaţia în anumite zone, încheind inclusiv înţelegeri verbale cu proprietarii mai cooperanţi. Cum însă au fost şi situaţii în care proprietarii nu au permis nici măcar luarea unor mostre de teren înainte de finalizarea exproprierii, e lesne de înţeles că situaţia autostrăzii Bucureşti-Ploieşti e departe de a fi roz.

La rândul său, Toma Dragomir ne-a declarat că a obţinut acest contract în conformitate cu legislaţia din 2003 şi că “toată lumea are interesul să se meargă repede”. Fostul decan al baroului Bucureşti ne-a confirmat că în contract nu există nici un fel de termen-limită pentru finalizarea exproprierilor, dar susţine că introducerea unor asemenea clauze nici nu ar fi posibilă: nu firma sa decide cât de repede merg lucrurile la oficiile de cadastru judeţene sau la Romsilva.

Ciudat însă, tot Toma Dragomir ne-a spus că “acum s-a implicat direct Orban, care a mai deschis nişte porţi”. Generos, veteranul contractelor de expropriere din era Mitrea spune că nu se mai bagă la noile licitaţii pentru consultanţă juridică de la CNADNR: “Nu mă mai interesează. Vreau doar să termin treaba asta cum trebuie. Să mai facă şi alţii mai tineri”. Categorie în care intră şi firma “Dragomir şi asociaţii” a avocatului Stan Dragomir, partener de afaceri al lui Toma Dragomir, care trecuse recent de preselecţia pentru şoseaua de centură a Constanţei. Aşa că generozitatea va rămâne tot în „familie”.

www.gandul.info

 

 

 

Despre noi    |    Proiecte   |    Earthzyme    |    Poze   |   Video  |    Contact   
Autostrzai |
Autostrada Transilvania | Bucuresti Ploiesti
Copyright © 2002-2008 Termoprest Construct SRL

______________________________________________________________________________________________________________________________
Publicitate